0.La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.
1.Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor.
2.Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină.
3.Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric.
4.Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.
5.Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape.”
6.Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost.
7.Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.
8.Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşa a fost.
9.Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
10.Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost.
11.Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
12.Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.
13.Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;
14.şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost.


biblia-online.eu © E-Studio Design & Development 2000-2011 - Toate drepturile rezervate conform legii nr. 8/1996 si 285/2004
privind drepturile de autor.